Muzica pentru vanzari mai mari
Muzica de fundal are o influență surprinzător de puternică asupra produselor pe care consumatorii le cumpără și cât de mult sunt dispuși să le plătească pentru acestea, potrivit unui nou studiu realizat de oamenii de știință psihologi Adrian North și Lorraine Sheridan de la Universitatea Curtin și Charles Areni de la Universitatea Macquarie.
North și colegii săi au emis ipoteza că anumite melodii sau genuri muzicale ar putea să amorseze concepte congruente în memoria unei persoane, schimbând în final preferințele oamenilor și comportamentul de cumpărare.
Piese muzicale franțuzești difuzate în magazinul de băcănie poate impinge un cumpărător să aleagă un vin francez în locul unuia italian sau a unuia din Africa de Sud, fără ca măcar vreo clipă clientul să realizeze de ce face această alegere.
"Difuzarea de muzică nemțească i-a făcut pe consumatori să se gândească la bere și bratwurst, în timp ce muzica franceză a evocat imagini cu vin sau cu Turnul Eiffel", explică cercetătorii.
Într-unul dintre experimente, 120 de studenți scoțieni au fost repartizați în una din cele patru camere dintr-un laborator. În cele patru camere s-au difuzat trei tipuri de muzică: americană (The Beach Boys), chineză (The Peking Brothers), indian (Sunidhi Chauhan) într-o buclă continuă. A patra cameră nu avea muzică.
Apoi, participanților li sa dat un meniu cu 30 de mâncăruri diferite, reprezentative pentru bucătăria din China, India și Statele Unite (de exemplu, hamburger, dim sum, pui tikka masala).
După ce au citit meniul câteva minute, subiecții au fost rugați să-și reamintească și să enumere cât mai multe dintre elementele de meniu pe care le-ar fi putut înainte de a alege un singur fel.
Așa cum era de așteptat, muzica ambientală dintr-o cameră nu numai că a influențat ceea ce au comandat participanții, dar și ce elemente din meniu și-au adus aminte. Oamenii aveau mai multe șanse să selecteze elementele de meniu care corespundeau muzicii pe care au auzit-o. De exemplu, cei care i-au ascultat pe Beach Boys au comandat hamburgeri și hotdog-uri.
Un al doilea experiment a analizat modul în care stilurile diferite de muzică ar putea influența valoarea în bani percepută a unui element.
"Mai multe studii au arătat că muzica clasică este asociată cu clienții pregătiți să plătească mai mult pentru aceleași produse decât atunci când se difuzează alte stiluri muzicale sau nu se difuzează muzică deloc", afirma North și colegii săi.
Din cauza așa-numitelor conotații de "upmarket", cercetătorii se așteptau ca muzica clasică să-i facă pe oameni să plătească mai mult pentru produse, în principal datorită asocierii acestor produse cu sofisticarea și cu un anumit stil de viață. Tot ei au emis ipoteza că muzica country, în schimb, i-ar conduce pe participanți să plătească mai mult pentru produsele utilitare (spre exemplu periuțe de dinți, pixuri de unică folosință, etc.).
Grupuri de 180 de studenți scoțieni au auzit fie muzică clasică, muzică country sau pur și simplu liniște în timp ce au vizionat diapozitive cu 10 produse de identitate socială (parfumuri, cercei de aur, etc.) și 10 produse utilitare. După fiecare diapozitiv, participanții au notat prețul de top pe care ar fi dispus să-l plătească pentru fiecare dintre cele 20 de produse.
Cei care au ascultat muzica country erau pregătiți să plătească mai mult pentru produsele utilitare decât participanții la celelalte două grupuri, în timp ce cei care ascultau muzică clasică erau dispuși să cheltuiască mai mult pe produsele de identitate socială decât ceilalți participanți.
"Muzica incongruentă cu imaginea produsului poate duce la o reducere a prețurilor maxime pe care consumatorii sunt pregătiți să le plătească", au notat cercetătorii în Journal of Retailing.
Cu alte cuvinte, muzica nepotrivită în locația comercială poate duce la scăderea vânzărilor !
Un studiu final a arătat că participanții care au fost inițial pregătiți cu imagini de lux (de exemplu, palate regale, cai de rasă), în timp ce ascultau muzica clasică, erau dispuși să plătească mai mult pentru produsele de identitate socială decât ceilalți participanți.
Mai mult, acest efect a fost deosebit de puternic atunci când studenții au fost supuși unei presiuni temporale pentru a lua decizii de stabilire a prețurilor. După ce au fost pregătiți, studenții care aveau doar 5 secunde să decidă erau dispuși să plătească mai mult decât studenții care au avut un minut întreg pentru a decide asupra unui preț. Acest lucru sugerează că, în condițiile lumii reale, consumatorii sunt mai sensibili la aceste indici subtile atunci când sunt sub presiune.
În concluzie, în timp ce muzica de fundal nu poate convinge cumpărătorii să renunțe la preferințele tipice, acest studiu sugerează că o mică atenție la detalii când se selectează muzică ar putea ajuta comercianții să-și crească vânzările.
Bibliografie:
North, A. C., Sheridan, L. P., & Areni, C. S. (2015). Music Congruity Effects on Product Memory, Perception, and Choice. Journal of Retailing. doi:10.1016/j.jretai.2015.06.001
#muzicainmagazin #muzicapentrupacienti #muzicapentruclienti #taxepentrumuzicaambientala #taxepentrumuzica #cesiuneneexclusiva #artistiindependenti #radiosparx #utilizatordemuzica #taxededifzuaremuzica #taxedemuzica #instoreradioro #licentamuzica #legeadreptuluideautor #playlistpentrubijuterii #muzicainhoteluri #muzicaindependenta #playlistpentrucafenele #drepturideautor #titulardedrepturi #credidam #muzicainmagazindejucarii #entitateindependenta #muzicacudreptdeautor #licentaneexclusivamuzica #legea81996 #muzicaambientala #instoreradio #compozitoriindependenti #dreptdeautor #entitateindependentademanagement #muzicainfarmacii #organismedegestiunecolectiva #muzicainbenzinarii #upfr #ucmrada
